Pandantiv tag zeita Sekhmet ankh Argint

Pandantiv tag zeita Sekhmet ankh Argint 925‰

• aproximativ 5.6gr, lung de 4.7cm cu tot cu anou
• pandantivul este lung de 3.6cm si lat de 2cm
• pandantivul are o culoare usor antichizata pe fundal
• se poate folosi un lant de maxim 5mm grosime

Zeița Sekhmet a fost inițial zeița luptătoare a Egiptului de Sus. Ea este descrisă ca având trăsături de leu, cel mai crud prădător cunoscut de către egipteni. Se spunea că respirația ei a creat deșertul. Ea a fost văzută ca protectoare a faraonului, ea fiind cea care îl ghida în război. Sekhmet „Cea puternică”, reprezentând aspectul puterii zeității feminine. Soția lui Ptah, mama lui Nefertem, fiica lui Ra, era respirația de foc a Ochiului lui Ra. Unii faraoni din perioada dinastică timpurie erau considerați a fi concepuți de Sekhmet. Mitologia tebană o asimilează laturii agresive a zeiței Mut. Ankh este o hieroglifă egipteană, simbol a vieții lungi. Faraonii primeau o amuletă sub formă de ankh la naștere. Ankh-ul a fost pentru vechii egipteni simbolul Vieții Veșnice (simbolul hieroglific actual). Simbolul a fost adesea folosit în arta egipteană. În timp ce era creștină eclipsa sistemul religios păgân al egiptenilor, “crux ansata” (cruce cu mâner). Vechii zei egipteni erau reprezentați foarte des alături de un Ankh (Anqet, Ptah, Satet, Sobek, Tefnut, Osiris, Ra, Isis, Hathor, Anubis și mulți alții), ca dovadă a abilității lor de a transcende moartea. Sarcofagele faraonilor aveau un Ankh plasat pe pieptul regelui pentru a simboliza răsuflarea Vieții Eterne. Simbolul Ankh-ului nu se limitează la viața materială, ci trece mai departe de ea, simbolizând viața în moarte. De aceea, morții erau numiți “ankhu” și un termen pentru sarcofag era “neb-ankh” care însemna “posesor al vieții”. De asemenea Ankh-ul era folosit pentru protecție împotriva spiritelor rele.